RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE RSS MOLDOVENEŞTI (1953-1955)

Publicat la: Studia Universitatis. Seria Ştiinţe Umanistice. Chişinău: CEP USM, 2011, nr.4 (44),  pp.83-86.

Ruslan ŞEVCENCO,

Universitatea de Studii Europene din Moldova

                                                           REZUMAT:

International relations of the MSSR in the years 1953-1954, being under the influence of the previous period, were fragmentary and limited almost exclusively only with episodic cultural contacts with Romania (with very few exceptions). In 1955 occurs the explosion of international contacts of republic with other countries, including the capitalist countries: Romania, Bulgaria, German Democratic Republic, Czech Republic, and even Jamaica. Moldova's international relations, which previously wore a "cultural" character, spread essentially. Republic’s leaders are attracted in political and diplomatic problems. With this, in their ranks begins the consciousness of its role: to represent the Moldovan statehood, although in the Soviet period it remained decorative.

            Relaţiile internaţionale a Moldovei în perioada sovietică, şi în special cele, care se referă la anii 1944-1970,  rămân până în prezent o gaură neagră în istoriografia moldovenească. La tema anunţată practic nu s-au scris articole, cu excepţia unui singur, publicat de autorul acestor rânduri în 2009, dar şi acesta reflectă doar perioada până 1953 (deşi în denumirea se arată că el include materiale până 1955) [1]. Relaţiile internaţionale în perioada hruşciovistă şi în primii ani de guvernare a lui L.Brejnev nu sunt studiate de cercetători. Materialele la tema lipsesc şi în fosta Arhiva de Partid (actuala Arhiva Organizaţiilor Social-Politice al Republicii Moldova). Deaceea noi am reuşit să găsim doar o singură sursă, care, probabil insuficient, dar totuşi reflectă într-o oarecare măsură relaţiile internaţionale a Moldovei la această etapă: ziarele republicane, în special  „Sovietskaia Moldavia”, pentru că „Moldova Socialistă”, după cum ne-am convins noi în urma cercetării atente, era în perioada de studiere doar o traducere destul de simplistă a materialelor oficiale a materialelor, apărute în prima sursă în limba rusă – cu multe reduceri din text. Iar multe informaţii la tema, apărute în „Sovietskaia Moldavia”, nici nu se dublau în „Moldova Socialistă”. Deaceea în cercetarea noastră noi ne-am bazat practic pe o singură sursă -  „Sovietskaia Moldavia”.

            Principalul eveniment din istoria relaţiilor internaţionale ale republicii în a.1953 a devenit prima vizita oamenilor de cultură a Moldovei în România (16 mai – 4 iunie 1953) [2]. Delegaţia moldovenească iniţial era compusă din 74 persoane, dar după unui control, efectuat de către organele de drept, Biroul CC al PCM a exclus din componenţa lui 20 persoane, pentru că „nu inspirau încrederea politică” [3]. La 18 mai delegaţia moldovenească, condusă de vicepreşedintele Prezidiului Filialei Moldoveneşti ai Academiei de Ştiinţe al URSS A.Baranovski a participat la şedinţa solemnă, consacrată decadei RSSM în România. În şedinţa au luat parte conducerea supremă a României – Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale P.Groza, membrii guvernului român în frunte cu vicepreşedintele Consiliului de Miniştri C.Stoica, preşedintele Academiei de Ştiinţe T.Săvulescu, ambasadorii străini, inclusiv cel sovietic – A.Lavrentiev. În România Capela corală „Doina” a efectuat o serie de concerte, inclusiv în faţa delegaţilor Congresului I al fruntaşilor gospodăriilor agricole [4]. În continuare Capela a efectuat concerte în oraşele Bucureşti, Iaşi, Stalin, Cluj, Târgu-Mureş, Timişoara, Craiova şi altor oraşe. În total au fost organizate 22 concerte. La 2 iunie 1953 în Bucureşti a avut loc concertul Orchestrei simfonice a Comitetului de radioficare şi radiodifuziune a României pe lângă Consiliul de Miniştri al României, condus de dirijorul moldovean T.Gurtovoi. La 4 iunie 1953 delegaţia din Moldova a fost primită de către membrii conducerii politice al României (Gh.Gheorghiu-Dej, I.Kişiniovski, Gh.Apostol, S.Bughici). În aceiaşă zi „Doina” a prezentat ultimul concert  în „Ateneum Român”, după încheierea căruia delegaţia a fost sălutată de vicepreşedintele Comitetului pentru problemele artelor din România M.Mihalache. Cuvânt de răspuns a prezentat artista emerita a Moldovei E.Kazimirova. Presa română menţiona diversitatea şi bogăţia repertoriului Capelei, maiestria artistică înaltă a dirijorului M.Kononenko, interpreţilor T.Ceban şi P.Botezatu [5].

După revenirea la Chişinău, la 7 iunie 1953 la Teatrul muzical-dramatic au avut loc întâlnirile chişinăuienilor cu participanţii decadei, la care au asistat şi conducerea republicii – primul secretar al Comitetului Central al PCM D.Gladchi, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem I.Codiţa, preşedintele Consiliului de Miniştri G.Rudi. Conducătorul delegaţiei, A.Baranovski, a prezentat raportul despre vizita şi rezultatele ei, după ce membrii delegaţiei au efectuat un concert [6].

            În mai 1953 Chişinău din nou a fost vizitat de cântăreţul spaniol F.Cardona, care a prezentat câteva concerte în Filarmonica de Stat [7].

            În contactele internaţionale au început să fie atraşi şi copiii. În şcoala muzicală de 10 ani din Chişinău a venit scrisoarea elevilor anului I “D” a Tehnicumului Exemplar din Bulgaria, care au înaintat propunerea să începe corespondenţa cu elevii sovietici – pentru a organiza schimb cu succese în studii, succesele construcţiei socialiste în Moldova şi Bulgaria. În şcoala în legătură cu acest eveniment a fost organizată adunarea, consacrată prieteniei sovieto-bulgare [8].

            În octombrie-noiembrie  1954 artiştii moldoveni din nou au vizitat România – în legătură cu lunarul prieteniei româno-sovietice. Ansamblul de Stat de dansul popular al RSSM a organizat concerte la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad, Târgu-Mureş, Craiova, Arad, Reşiţa, Ploieşti şi alte oraşe. Ultimul concert a fost petrecut la 14 noiembrie 1954 la Bucureşti în prezenţa conducerii politice a României şi membrilor misiunilor diplomatice, acreditaţi la Bucureşti [9].

            În acelaşi an a avut loc şi vizita reprezentanţilor României în Moldova. La 13-18 august 1954 la invitaţia Comitetului antifascist al femeilor sovietice în republica se afla delegaţia femeilor româneşti în frunte cu preşedintele Comitetului femeilor democratice al României S.Enescu. În Chişinău vizitatorii au fost întâlniţi de preşedintele Sovietului orăşenesc B.Tanasevski, şefa secţiei CC al PCM pentru lucru între femeile N.Pisarenco, secretarul Comitetului orăşenesc de partid F.Mediokritskaia, savanţii, medici, pedagogi, pionieri, lucrătorii întreprinderilor industriale. Oaspeţii au vizitat instituţiile de iluminare culturală, fabrica „Steaua roşie”, Casa pionierilor, creşe, Casa de maternitate, colhozuri „I.Miciurin” din raionul Chişinău, „V.Lenin” (raionul Slobozia); sovhozul viticol „Grătieşti”, întreprinderile Tiraspolului, Staţia electrică de la Dubăsari. La Filiala Moldovenească al Academiei de Ştiinţe al URSS şi Institutul Agricol din Chişinău ei s-au întâlnit cu savanţii, în redacţia ziarului „Moldova Socialistă” – cu scriitori şi jurnalişti. La 18 august 1954 delegaţia românească a plecat pe calea aerului la Moscova [10].

            În 1955 relaţiile Moldovei cu România au început să se lărgească şi includeau deja şi alte domenii: se încep primele vizite turistice.

            În octombrie 1955, în legătură cu lunarul prieteniei româno-sovietice, lucrătorii artelor republicii au trimis colegilor din România tabloul pictorului moldovean V.Kitaika „Raidul în spatele duşmanului”. După tradiţie, a avut loc schimbul cu ediţiile apărute a clasicilor naţionali ai literaturii: în locul operelor lui A.Donici, M.Eminescu, C.Stamati ş.a. compozitorii, artiştii şi pictori din Moldova au primit din România operele dramaturgilor clasici şi celor români, reproducţiile tablourilor pictorilor din România, note muzicale.  Colectivul Teatrului de operă şi balet din Moldova a inscenat comedia lui I.-L.Caragiale „Scrisoarea pierdută” şi a început să lucreze asupra piesei lui V.Alecsandri „Sânzeana şi Pepelea”, pentru care a primit din România o cutie cu schiţe ale decoraţiilor şi costumelor pentru acest spectacol [11]. Către această perioada, cum se menţiona în presa republicană, în repertoriul colectivelor artistice din Moldova au întrat multe opere ale compozitorilor contemporani români şi dansurilor naţionale [12].

            La începutul lunii noiembrie 1955 în magazinul nr.5  a fost organizată expoziţia de cărţi ai scriitorilor clasici români, iar la 17 decembrie 1955 în acelaş magazin a fost deschisă şi secţia cărţilor din ţările socialiste (mai mult de 500 de denumiri, peste 6000 de exemplare). În prima zi de vânzare a lor au fost vândute peste 4000 din ele. Paralel seturi de cărţi româneşti au parvenit în bibliotecile republicane şi raionale (numai în biblioteca Universităţii de Stat din Moldova – peste 1500 de exemplare) [13]. La începutul lunii decembrie 1955 în Chişinău a avut loc concertul violoncelistului roman R.Aldulescu, care a interpretat operele lui C.Saint-Sance, F.Haidn, V.Mozart şi altor compozitori [14].

            La 26 noiembrie 1955 în Chişinău a venit ministru cultelor României P.Constantinescu-Iaşi, invitat în URSS de către preşedintele Sovietului pentru problemele Bisericii Ortodoxe Ruse pe lângă Guvernul URSS G.Karpov. Aici vizitatorul roman a făcut cunoştinţa cu locurile istorice ale Chişinăului, a făcut şi vizita la Filiala Moldovenească al Academiei de Ştiinţe al URSS, unde a avut o serie de întâlniri cu oameni de cultură a Moldovei [15].

            Un act neobişnuit pentru conducător de acest rang a întreprins ministru culturii al republicii A.Lazarev, care era şi membru delegaţiei moldoveneşti la decada RSSM în România. El s-a prezentat în redacţia ziarului „Moldova Socialistă” şi a povestit despre cele văzute în România, despre dorinţa locuitorilor României să afle cât mai mult despre viaţa în URSS, a descris entuziasmul muncitorilor şi ţăranilor; spirit al noului, care domină în oraşe şi sate româneşti. El a povestit despre dezvoltarea literaturii româneşti, educaţia generaţiei tinere. Colaboratorii redacţiei au asaltat ministru cu întrebări [16].

            La 18 decembrie 1955 are loc încă un eveniment important în istoria relaţiilor moldo-române. În România a fost trimisă prima din 1944 grupa de turişti din republică (21 persoane), inclusiv lăcătuşul Uzinei mecanice din Chişinău „G.Cotovschi” G.Vizovski, maistru la Combinatul de panificaţie nr.1 a capitalei V.Komov, poeţii E.Bucov şi B.Istru, sculptor V.Cracoveac, profesorul Institutului Agricol din Chişinău V.Grimalski, colaboratoarea Societăţii pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice A.Burco, gospodine, jurnalişti, profesori la şcoală. Vizita turistică a inclus frecventarea muzeelor, parcurilor, teatrelor, Palatului Republicii, Casei „Scânteia”, uzinelor „23 august”, „G.Gheorghiu-Dej”, oraşului Stalin, curorturilor Azuga, Buşteni, Predeal, Sinaia, valea râurilor Prahova şi altor localităţi. Deja în ianuarie 1956 se planifica trimiterea următoarei grupe de turişti [17].

            Au fost puse bazele relaţiilor cu Republica Cehoslovakă. La 25 noiembrie 1955 în Chişinău a venit dirijorul, profesorul B.Bakala. El a fost salutat de directorul Filarmonicii Moldoveneşti S.Stratulat, iar elevele şcolii muzicale cu studii de 10 ani au oferit lui şi soţiei acestuia Maria flori. La 27 noiembrie 1955 în Chişinău a venit pe calea aerului şi solistul Filarmonicii Cehoslovace A.Ploţek. La 29 noiembrie şi 1 decembrie 1955 B.Bakala a dirijat cu Orchestra simfonica a Filarmonicii Moldoveneşti, care interpreta operele compozitorilor cehoslovaci şi occidentali (poema simfonică „Vltava” a lui B.Smetana; concertul pentru vioara cu orchestru lui A.Dvorjak; poema simfonică lui L.Ianacek „Taras Buliba”; simfonia a 3-a a lui L.van Beethoven şi alte opere muzicale [18].

            Pentru prima dată Moldova a fost vizitată de reprezentanta Jamaicei. Delegata Congresului internaţional al mamelor R.Wiliams a fost în vizita la Chişinău la 6-9 august 1955 la invitaţia Comitetului antifascist al femeilor sovietice. Oaspetea a făcut cunoştinţa cu locurile istorice a oraşului; Cinematograful de zi, Parcul Central de Cultură şi Odihnă, unde a avut loc adunarea orăşenească a femeilor. R.Wiliams a povestit despre mersul Congresului. În continuare R.Wiliams a vizitat construcţiile Staţiei electrice de la Dubăsari, plantaţiile de tutun al cooperativei agricole „Krasnaia Bessarabia” şi al colhozului „V.Lenin” (raionul Slobozia). La Staţia electrică în numele ei a fost dat un dejun, iar preşedintele colhozului „V.Lenin” I.Vasilatii a invitat R.Wiliams acasă la prânz. Oaspetea din Jamaica a vizitat sovhozul viticol „Grătieşti”, fabrica de tricotaje din Chişinău; creşe pentru copii şi casa de maternitate din Chişinău [19].

            În 1955 se încep şi relaţiile moldo-bulgare. La 30 octombrie 1955 la invitaţia Adunării Populare ale  Bulgariei în Sofia a venit delegaţia Sovietului Suprem al URSS în frunte cu secretarul Comitetului Central al PCUS, membrului Comisiei de mandate al Sovietului Uniunii N.Beleaev. În componenţa delegaţiei a fost inclus şi preşedintele Sovietului Miniştrilor al Moldovei G.Rudi. Oaspeţii au fost întâlniţi de toată conducerea supremă a Bulgariei în frunte cu Preşedintele Prezidiului Adunării Populare  G.Dameanov şi preşedintele Sovietului Miniştrilor V.Cervenkov. Nu era prezent numai primul secretar al CC al Partidului Comunist Bulgar T.Jivkov [20].

            Delegaţia sovietică a participat la deschiderea solemnă a sesiunii Adunării Populare, a făcut cunoştinţa cu Sofia, a fost prezentă la opera „Tosca” în Teatru de Operă, a studiat activitatea unei din staţii de maşini şi tractoare din districtul Ruse, a vizitat vechea capitala bulgară Târnovo şi săpături arheologice în districtul Târnovo; uzina metalurgică „V.Lenin”; Casa de cultură a Combinatului chimic „I.Stalin” (Dimitrovgrad); lacul de acumulare a Staţiei hidroelectrice „Gh.Dimitrov”; hidrolanţul „I.Stalin”. În or.Pleven oaspeţii sovietici au frecventat locuri de luptă din perioada războiului ruso-turc 1877-1878. La 13 noiembrie delegaţia sovietică s-a întâlnit cu conducerea Bulgariei, iar la 15 noiembrie 1955 a revenit în URSS [21].

            La 25 noiembrie 1955 la invitaţia Prezidiului Palatei Populare al Republicii Democratice Germane (RDG) s-a început vizita delegaţiei Sovietului Suprem al URSS, condusă de primul secretar al CC al PC din Belarusi N.Patolicev în aceasta ţara. Aceasta vizita a pus prima piatra în stabilirea relaţiilor moldo-germane: în componenţa delegaţiei sovietice s-a aflat primul secretar al CC al PCM Z.Serdiuc, care în cazul dat a venit în calitate de deputat al Sovietului Suprem al URSS [22].

            La Berlin delegaţia a fost primită de Preşedintele RDG V.Pick. La 28 noiembrie 1955 delegaţia a plecat la Rostok, unde a fost întâlnită de preşedintele Sovietului districtului G.Varnke. Delegaţia a vizitat şantierul naval „Varnov”, clubul acestei întreprinderi, unde s-a întâlnit cu muncitori şi deputaţii Palatei Populare din partea districtului Rostok [23]. Aici delegaţia   s-a divizat în câteva părţi. O parte a rămas în districtul Rostok, iar altă parte, condusă de N.Patolicev, a plecat la Drezda şi districtul cu acelaş nume. Aici o parte din membrii delegaţiei în frunte cu Z.Serdiuc a plecat în raionul Haizensleben al districtului Magdeburg, vizitând acolo comuna Ursleben, gospodăria cooperatistă de producţie „Patria Socialistă”, a vorbit cu conducerea şi lucrătorii gospodăriei;  şi a plecat la gospodăria individuală a lui O.Şernikau, cu care a avut o discuţie îndelungată [24]. La 30 noiembrie 1955 o parte din delegaţie în frunte cu Z.Serdiuc a plecat la uzina de construcţie a maşinilor din Magdeburg, unde a discutat cu conducerea şi muncitorii; iar apoi la uzina de construcţie a maşinilor grele în acelaş oraş [25]. La 6 decembrie 1955 această parte a delegaţiei sovietice a frecventat Institutele de cercetări ştiinţifice în domeniul creşterii plantelor (Bernburg, districtul Halle; Ghiulţev, districtul Şverin); a făcut cunoştinţa cu conducerea de partid şi de stat al raionului Giustrov şi a vizitat Combinatul de studii din Demmin (districtul Neibrandenburg) [26]. La 7 decembrie 1955 ei au vizitat Combinatul “Leina Verke” cu numele V.Ulbricht, iar la 8 decembrie 1955 au făcut o călătorie prin districtul Halle, vizitând, printre altele, “Steagul muncii” (Veisenfels). La 9 decembrie ei au vizitat “locurile leniniste” în Leipzig. La 12 decembrie 1955 delegaţia s-a adunat în componenţa deplină la Berlin, unde s-a întâlnit cu Consiliul Decanilor Palatei Populare ale RDG, iar la 14 decembrie 1955 a revenit de la Berlin la URSS [27].

            Pentru prima dată în istoria Moldovei sovietice reprezentantul republicii a participat la întâlnirea cu delegaţia străină la Moscova la 30 noiembrie 1955. Deputaţii Sovietului Suprem, Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor (printre ultimii – vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al republicii A.Diordiţa) s-a întâlnit cu delegaţia Adunării Populare a Albaniei în frunte cu preşedintele acesteia G.Nuşi. Oaspeţilor i s-a povestit despre activitatea comisiilor Sovietului Suprem al URSS: pentru afaceri externe şi pentru propuneri legislative (ultima – despre procesul pregătirii proiectelor legilor unionale) [28].

            În anii 1953-1954 relaţiile internaţionale ale RSSM, aflate sub influenţa perioadei precedente, erau fragmentare şi se limitau practic în exclusivitate doar cu contacte culturale episodice cu România (cu foarte mici excepţii). În 1955 are loc explozia contactelor internaţionale a republicii cu alte ţări, inclusiv şi din ţările capitaliste: România, Bulgaria, Republica Democrată Germană, Republica Cehoslovacă, şi chiar Jamaica. Circumstanţele, care au cauzat stimularea activităţii internaţionale a Moldovei în perioada această, rămân încă nestudiate, şi noi astăzi nu putem prezenta explicaţia acestuia. Răspunsul la această întrebare noi presupunem de a prezenta în cercetările noastre următoare. Însă, chiar la această etapă noi putem face o concluzie importantă: relaţiile internaţionale ale Moldovei, care înainte purtau caracter „cultural”, se lărgesc esenţial. Conducătorii republicii se atrag în soluţionarea problemelor politice şi diplomatice. Prin această în rândurile lor se începe conştiinţarea rolului său: de a reprezenta statalitatea Moldovei, cu toate că în perioada sovietică ea rămânea decorativă. Acest fapt provoca şi lărgirea împuternicirilor republicilor unionale, care a avut loc în 1957.

REFERINŢE            :

1. Şevcenco R. Relaţiile internaţionale ale RSS Moldoveneşti (1945-1955) // Studia Universitatis. Seria Ştiinţe Umanistice. Chişinău: CEP USM, 2009, nr.4 (24),  pp.40-42.

2.  Советская Молдавия, 1953, 17 мая, 6 июня.

3. Şevcenco R. Viaţa politică în RSS Moldovenească (1944-1961). Chişinău: Pontos, 2007, p.194.

4. Советская Молдавия, 1953, 17, 20, 24 мая.

5. Ibidem, 1953, 19, 24 мая, 6 июня.

6. Ibidem, 1953, 9 июня.

7. Ibidem, 1953, 24 мая.

8. Ibidem, 1953, 19 мая.

9. Ibidem, 1954, 16 ноября.

10. Ibidem, 1954, 14, 19 августа.

11. Ibidem, 1955, 13 октября.

12. Ibidem.

13. Ibidem, 1955, 5 ноября, 18 декабря.

14. Ibidem, 1955, 13 декабря.

15. Ibidem, 1955, 26, 29 ноября.

16. Moldova  Socialistă, 1955, 4 noiembrie.

17.Советская Молдавия, 1955,  20 декабря.

18. Ibidem, 1955, 26 ноября, 3 декабря.

19. Ibidem, 1955, 11 августа.

20. Moldova Socialistă, 1955, 1 noiembrie.

21. Советская Молдавия, 1955,  3, 7, 12-13, 15-16, 18 ноября; 31 декабря.

22. Ibidem, 1955, 26 ноября.

23. Ibidem, 1955, 26-27 ноября.

24. Ibidem, 1955, 30 ноября.

25. Ibidem, 1955, 1, 3 декабря.

26. Ibidem, 1955, 8 декабря.

27. Ibidem, 1955, 9-11, 14-15 декабря.

28. Ibidem, 1955, 1 декабря.