RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE RSS MOLDOVENEŞTI (1945-1953)




Publicat la: Studia Universitatis. Seria Ştiinţe Umanistice. Chişinău: CEP USM, 2009, nr.4 (24),  pp.40-42 (cu greşeală tehnică în cronologie: Relaţiile internaţionale ale RSS Moldoveneşti (1945-1955)

Ruslan ŞEVCENCO, doctor în istorie

Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM

                                              

                                                           RESUME

                        The international relationships of the Moldavian SSR (1945-1953)

            The MSSR, till 1944, even it was called „state”, and in the press from 1940-1941 even „confederal”, it didn’t have its own Department of Foreign Affairs. After its creation in 1944, Moldova was ignored long time  even by the delegations from the socialist countries. The first visit in the republic from abroad was just in 1950 – from Romania. There were some contacts with the representants of this country till 1945. In this period (1945-1953), the representants of Moldova visited only Romania, Spain and Great Britain.

           

            Relaţiile internaţionale ale RSS Moldoveneşti în perioada sovietică reprezintă astăzi una din cele mai puţin cunoscute pagini ale istoriei contemporane. Deşi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al republicii în acea perioadă exista mai mult simbolic, decât realmente, aceste relaţii pot fi considrate concomitent şi destul de multilaterale. Se manifesta prin participarea tuturor straturilor populaţiei – de la colhoznici până la Biroul CC al PCM, care exercita puterea supremă în republică. Aceste legături au fost destul de semnificative, relevate în sursele analizate în prezenta cercetare.

            E de menţionat că autorii sovietici aproape nu oferă atenţie relaţiilor internaţionale a republicii. Excepţie, în acest sens, sunt lucrările lui V.Andruşciac [1], fragmentar găsim atestări la cunoscutul jurist A.Surilov [2] şi în monografia aceluiaşi A.Surilov, scrisă în coautor cu N.Stratulat [3].

            Toate aceste studii acordă o atenţie fragmentară. Astfel scrierea lui V.Andruşciac reflectă numai anii 1970-1985, iar A.Surilov şi N.Stratulat investighează doar momentul creării Ministerului (pe atunci – Comisariatul Poporului) al afacerilor externe (1944), incluzând şi unele episoade ale activităţii acestuia în 1960-1965. În perioada postsovietică această temă a fost abordată în ciclul de articole, publicat de către autorul acestor rânduri în presa din Moldova sub pseudonimul „Victor Vasilache” [4] şi în articolul lui A.Cozma [5]. Investigând scrierile ştiinţifice, în calitate de cercetător am observat că nimeni din autorii sus-numiţi nu atenţionează asupra relaţiilor internaţionale ale republicii în primul deceniu postbelic, căruia este consacrat acest articol.

            Constituţia RSS Moldoveneşti era adoptată la 10 februarie 1941 şi era în vigoare în toată perioada de cercetare până în 1978. RSSM se numea „stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor” (art.1), care în mod benevol s-a unit cu alte 15 republici unionale în URSS (art.13). În consecinţă RSSM a delegat Uniunii Sovietice o parte din drepturile sale statale (art.13) [6]. În Constituţie se menţiona şi despre drepturile suverane ale republicii (ibidem). Bazându-se pe aticolele menţionate ale Constituţiei, Biroul CC al PC (b) din Moldova a creat la 18 iunie 1941 funcţia reprezentantului permanent al Sovietului Comisarilor Poporului (SCP) RSSM pe lângă SCP al URSS, numind în acest post pe C.Ţurcan [7].

            Lărgirea în continuare a împuternicirilor republicii a urmat în 1944. În rezultatul ofensivei armatelor sovietice spre Occident conducerea URSS intenţiona să convingă aliaţii săi că republicile unionale sunt statele independente, care dispun şi de propriile ministere de externe. De aceea la 1 februarie 1944 la Sesiunea a X-a Sovietul Suprem al URSS a adoptat Legea  „Cu privire la acordarea republicilor unionale împuternicirilor în sfera relaţiilor externe şi transformării în legătură cu aceasta a Comisariatului norodnic pentru afacerile externe din unional în cel unional-republican”,  acordând  republicilor împuterniciri în sfera relaţiilor externe. La 23 februarie 1944 Biroul CC al PC (b) din Moldova, în baza acestei legi   a luat hotărârea  „Cu privire la crearea Comisariatului norodnic pentru afacerile externe ale RSSM” şi a trimis în aceiaşă zi Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, care tot la 23 februarie 1944 a adoptat decretul respective [8]. Sesiunea a III-a a Sovietului Suprem al RSSM (2 decembrie 1944) a fost creat Comisariatul Poporului pentru afacerile externe ale republicii, în fruntea căruia a fost numit vicepreşedintele SCP al republicii G.Rudi [9].

            Sesiunea a efectuat unele modificări în Constituţia republicii: au fost introduse art.15b – republica are dreptul „să între în raporturi nemijlocite şi înţelegeri şi să facă schimb de înfăţăşători diplomatici şi consulari”, p.”sci”.- „stabileşte reprezentanţe ale RSS Moldoveneşti în raporturi internaţionale”; în art.30 – p.”i” - (Sovietul Suprem– R.Ş.) „numeşte şi recheamă înfăţăşători diplomatici ai RSS Moldoveneşti în ţările străine”; p. „k” – „primeşte gramotele de acreditare şi de rechemare ale înfăţăşătorilor diplomatici ai ţărilor străine, acreditate pe lângă dânsul”; în articolul 43, p.”z” (drepturile SCP – R.Ş.) – „înfăptuieşte conducerea în ramura raporturilor RSS Moldoveneşti cu ţările străine în corăspundere cu rânduiala stabilita tuturora de Uniunea RSS cu privire la raporturile reciproce ale republicilor  Unionale cu statele străine” [10].

Se presupunea chiar că RSSM împreună cu alte republici are posibilitatea de a deveni membru-asociat al ONU, care atunci se afla în procesul creării. Dar Marea Britanie şi SUA au fost de acord cu includerea în lista membrilor viitoarei ONU numai a Ucrainei şi a Belarusiei, deoarece sunt republici care au suferit cel mai mult în timpul războiului [11]. Situaţia politică a Moldovei se agrava şi prin faptul că până în 1947 hotarul de vest al republicii cu România nu era legiferat la nivel internaţional. Definitiv frontiera a fost stabilită numai  la 10 februarie 1947 prin Tratatul de pace, semnat la Paris de către România cu foştii aliaţi din coaliţia antihitleristă. În art.1. al acestui tratat se menţiona: „Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de faţă (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinţă la 1 ianuarie 1941, cu excepţia frontierei româno-ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de faţă. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 şi cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945” [12].

Prin aceasta, posibil, se explică lipsa aproape totală a relaţiilor internaţionale ale Moldovei în primii ani după război. În această situaţie totuşi noi am stabilit un fapt interesant. Primul contact, care poate fi numit internaţional, are loc încă în timpul războiului. Înainte de începerea Operaţiunii de la Berlin (16 aprilie – 2 mai 1945) o aşa-zisă delegaţie a poporului moldovenesc (M.Poloz, R.Onica, M.Dieur) a plecat pe front şi a ajuns împreună cu armatele sovietice până în centrul oraşului Berlin, a vizitat spitale şi unităţi militare şi în a doua jumătate a lunii mai 1945 a revenit acasă [13].

Următoarea cunoştinţă cu reprezentanţii altei ţări, de data aceasta a ţării vecine – România, are loc numai peste 5 ani. La 28-30 august 1950 la Chişinău vine Ansamblul de cântec şi dans al Confederaţiei Generale al Muncii a României în frunte cu S.Eliad. Oaspeţii au fost întâlniţi de şeful Direcţiei Artelor al republicii A.Chirtoca, preşedintele Comitetului Republican al lucrătorilor de artă – S.Stratulat şi alţi reprezentanţi ai artelor. Membrii Ansamblului românesc au avut întâlniri cu Capela corală „Doina”, cu Orchestra de instrumente populare, cu soliştii Filarmonicii republicane, cu colectivul artistic de amatori. La 28-29 august 1950 oaspeţii au efectuat concerte în sala Teatrului muzical-dramatic din Chişinău. În calitate de cadouri invitaţilor li s-a oferit de la lucrătorii de arte ale republicii costume naţionale şi opere ale compozitorilor moldoveni. La 30 august 1950, vizitând Moscova şi Leningrad, artiştii români au revenit în patrie [14].

În 1951 cântăreţul spaniol antifascist F.Cardona a vizitat oraşul Chişinău, susţinând mai multe concerte [15].

În ianuarie 1952 a avut loc o nouă vizită a maieştrilor români în artă. Orchestra de instrumente populare, care a avut deja concerte în alte oraşe ale URSS, a dăruit lucrătorilor de artă a Moldovei un complect mare de reviste literar-muzicale, o serie de reproducţii de tablouri ale celor mai buni pictori români; texte ale cântecelor populare, opere ale compozitorilor contemporani, materiale despre arta pictorilor revoluţionari Rozenthal şi Negulcea, care erau creatori ai şcolii progresive în pictura românească. Se preconiza ca şi colectivele de muzică ale Filarmonicii Moldoveneşti să organizeze în RSSM concerte de muzică populară românească [16].

Pe neaşteptate ultimul contact internaţional al republicii atestat în perioada stalinistă a fost cu ţara capitalistă – Marea Britanie. La 28 august – 2 septembrie 1952 în Chişinău se afla delegaţia femeilor din Marea Britanie, condusă de G.Karling, invitată în URSS de către Comitetul antifascist al cetăţenilor sovietici. Membrii delegaţiei au făcut cunoştinţă cu locurile istorice ale Chişinăului, cu întreprinderile, muzeele, instituţiile de învăţământ, cu arta muzicală şi coreografică moldovenească, au vizitat sovhozul pomicol  „M.Frunze” şi cooperativa agricolă „V.Lenin” din raionul Tiraspol [17]. Acesta constituie primul contact cu un stat capitalist.

            În concluzii relevăm următoarele: până în 1944 RSSM (cu toate că se numea „stat”, iar în presa din anii 1940-1941 apare chiar noţiunea „confederal” [18]) nu dispunea de departamentul propriu de afaceri externe. După crearea acestuia în februarie 1944, totuşi, Moldova mult timp rămâne ignorată chiar şi de delegaţiile ţărilor socialiste. Prima vizită de peste hotare are loc tocmai în 1950 – din România. Până la 1953 au loc câteva contacte cu împuterniciţii  Spaniei, Marii Britanii şi României. Cu toate că cantitatea vizitelor în republică în perioada stalinistă (1945-1953) era foarte mică, totuşi, ele au pus bazele pentru deschiderea Moldovei spre lumea contemporană.

REFERINŢE:

1. Андрущак В. Молдавия в сотрудничестве Советского Союза с социалистическими странами. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1981.- 320 с.; Он же. Молдавия в международных экономических и культурных связях Советского Союза (1971-1985 гг.). Кишинев: Общество «Знание», 1986, 23 с.

2. Сурилов А. История государства и права Молдавской ССР. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1963, 335 с.

3. Сурилов А., Стратулат Н. О национально-государственном самоопределении молдавского народа. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1967, 148 c.

4. Şevcenco R.  Statutul internaţional al Moldovei: aspecte istorico-juridice (1359-1991). Chişinău: Pontos, 2007, 112 p; I.Nistor; P.Nistor. Relaţii internaţionale. Lumea diplomaţiei. Lumea conflictului. Materialele simpozionului internaţional. Iaşi, 3-4 decembrie 2008. Iaşi: Editura PIM, 2009, pp.274-296; Молдавские ведомости. Виктор Василаке. Цикл статей «О чем писали газеты» 2004-2005.

5. Cozma A. La originile diplomaţiei Republicii Moldova: enunţarea problemei // Analele Ştiinţifice ale USM. Seria Ştiinţe Socioumanistice. Vol.III. Chişinău: CE USM, 2003, pp.192-196.

6. Вехи молдавской государственности. Координатор и научный редактор: В.Царанов. Кишинев: SRL „Metrompaş”, 2000, cc.106-107.

7. Şevcenco R.  Statutul internaţional..., p.70; Он же. Политическая система в Молдавской ССР (1940-1957). PONTES. Review of South East European Studies. III-IV. Chişinău: CE USM, 2009, p.176.

8. AOSP RM, F.51, inv.2, d.5, f.1-2, 5-6; Вехи...с.148-149; Сурилов А., Стратулат Н. Ук.соч…с.136.

9. Şevcenco R.  Statutul internaţional..., p.71; Moldova Socialistă, 1944, 16 decembrie.

10. Moldova Socialistă, 1944, 16 decembrie.

11. Cozma A. Op.cit, p.192.

12. I.Nistor; P.Nistor. Relaţii internaţionale. Lumea diplomaţiei. Lumea conflictului…, p.289.

13. Советская Молдавия, 1945, 29 мая.

14. Советская Молдавия, 1950, 29 августа, 1-2 сентября.

15. Советская Молдавия, 1953, 24 мая.

16. Там же, 1952, 22 января.

17. Там же, 1952, 30 августа, 4 сентября.

18. A se vedea, spre exemplu: Capitalele republişilor confederale//Moldova Soţialistă, 1941, 21 mai.