Moldova – Consiliul Europei: perspectivele relaţiilor
Moldova a devenit membra a Consiliului Europei la 14 iulie 1995. Membrii Consiliului Europei au votat pentru aderarea ţării noastre în cadrul acestui organism internaţional înaintând serie de observaţii, pentru că situaţia internă a acestei ţări, nu corespundea multor cerinţe, înaintate de CE. În legătură cu aceasta CE a adoptat hotărârea cu privire la introducerea monitoringului situaţiei în Moldova, care putea fi anulat după ce în ţară se vor crea condiţii favorabile. Pe parcursul celor 15 ani, care s-au scurs, autorităţile Moldovei au înaintat cererea de a anula monitoringul, dar membrii Consiliului Europei au respins-o, considerând, că ţara noastră la moment nu este gata pentru acest pas. Una din argumentele era problema transnistreană, care a rămas nesoluţionată până în prezent. Consiliul Europei susţinea ideea acordării Transnistriei unui statut de autonomie largă în cadrul Moldovei, dar l-a respins „Memorandum Kozak”, pentru că el prevedea, de fapt, transformarea regiunii de est a Moldovei într-un stat independent. Această viziune a CE de a respinge Memorandumul a fost impusă guvernării comuniste în noiembrie 2003. Atitudinea negativă a deputaţilor CE a fost stimulată de starea critică în domeniul social-economic şi lupta frecventă între forţele promoscovite şi cele prooccidentale, care crea mari probleme funcţionarilor europeni.
Ultima sesiune a APCE (ianuarie 2011) a confirmat existenţa divergenţelor radicale între forţele politice din Moldova. Reprezentanţii PCRM şi Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au prezentat rapoarte diametral opuse despre situaţia politică. Presa procomunistă scria despre pericolul transformării Moldovei într-un stat autoritar, cu privire la schema incorectă de distribuire a voturilor în Parlament (acest aspect într-adevăr a fost menţionat în discursurile unor deputaţi din aripa stânga al APCE şi şeful misiunii de observatori ai APCE la alegerile din 28 noiembrie 2010 I. Saar, care a criticat unele neajunsuri în organizarea alegerilor din 28 noiembrie 2010). Se sublinia, că regimul de monitoring pentru Moldova a fost păstrat. Totodată presa, care susţinea AIE, informa cititorii din Moldova despre alte evenimente: că, de exemplu, ministrul justiţiei A. Tănase s-a întâlnit în cadrul sesiunii cu secretarul general al CE T. Iagland, care a exprimat speranţa, că în cel mai scurt timp criza politică în Moldova va lua sfârşit şi a dorit succese Guvernului Filat-2. Biroul APCE, în pofida unor observaţii critice, a caracterizat alegerile efectuate în Moldova drept libere şi corecte, iar Ana Guţu, deputat din partea Partidului Liberal, a fost aleasă vicepreşedintele APCE[i]. Totodată APCE a recunoscut, că în Moldova în perioada guvernării AIE drepturile omului sunt încălcate în mod sistematic[ii].
Situaţia nedeterminată creată în jurul alegerilor preşedintelui Moldovei a fost motivul vizitei preşedintelui APCE, M. Ceavuşoglu la Chişinău (8-9 februarie 2011). În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare el încerca să obţină apropierea poziţiilor în această privinţă, argumentând, că din cauza crizei permanente s-a blocat realizarea multor proiecte importante atât pentru Moldova, cât pentru organizaţiile europene. În lista motivelor, care nu permit PCRM să voteze pentru candidatura lui M. Lupu au fost menţionate declaraţiile publice ale acestuia în favoarea interzicerii PCRM şi simbolurilor comuniste[iii].
Încercările de a soluţiona criza politică au întreprins şi politicienii Moldovei. La 2-3 martie 2011 M. Lupu a făcut o vizită la Strasbourg, iar la 15-16 martie 2011 – Bruxelles, unde a discutat cu T. Iagland, comisarul european pentru drepturile omului T.Hammarberg şi alţi demnitari europeni. Subiectele principale abordate în cadrul discuţiilor au constituit situaţia politică şi economică din Republica Moldova, promovarea reformelor pe plan naţional, armonizarea legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar, relaţiile între Republica Moldova şi Forul de la Strasbourg, încheierea exerciţiului de monitorizare a Moldovei de către Consiliul Europei şi demararea dialogului post-monitorizare[iv]. După revenirea sa din aceste vizite M. Lupu nu a informat opinia publică despre noile idei privind ieşirea din criză politică, menţionând doar, că „noi am făcut un schimb de opinii privind situaţia politică”[v]. Situaţia s-a complicat după afirmaţiile, făcute de către Preşedintele Comisiei Consiliului Europei de la Venezia, G. Bucicchio, care a propus, ca alegerile preşedintelui Moldovei să aibă loc înaintea introducerii oricăror modificări în Constituţia ţării (planurile AIE prevedeau acţiuni opuse)[vi]. Colaborarea Moldovei cu structurile CE continuă, chiar în martie curent reprezentanţii CE au vizitat Institutul Naţional al Justiţiei, unde au discutat problemele colaborării în cadrul Programului de Susţinere a Democraţiei, soarta multor proiecte rămânând sub semnul întrebării (Programul Comun al Consiliului Europei şi Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova; examinarea proiectului noii Constituţii ş.a.)[vii].
Aici trebuie de specificat, că încercările liderului Partidului Democrat M. Lupu, actualul preşedinte al Parlamentului şi preşedintele interimar al ţării, de a se prezenta structurilor europene în calitate de preşedinte al ţării, nu s-au soldat cu un succes real. Astăzi se observă reaprecierea liderilor Moldovei în cadrul organizaţiilor europene. Favoritul a devenit prim-ministru Vladimir Filat, care dispune de pârghiile reale ale puterii (în comparaţie cu M. Lupu, funcţia căruia este mai „pasivă”, şi M.Ghimpu, care a intrat în „umbra” colegilor din AIE). Astăzi V. Filat este întâlnit în Europa ca liderul real al ţării, care dispune de o fracţiune anticomunistă cea mai numeroasă şi influentă (chiar J. Biden a avut o întâlnire separată anume cu V. Filat). Funcţionarii Consiliului Europei şi ai altor organisme europene au conştientizat, că tonalitatea discursurilor lui M. Lupu care uneori pare să fie hotărâtă şi dură este doar o mască ce ascunde caracterul nedecis şi slab. Totodată V. Filat se prezintă mai calm şi echilibrat şi în mod consecvent continuă preluarea puterii reale în mâinile sale. De aceea putem afirma cu toată certitudinea, că în viitorul apropiat organizaţiile europene (inclusiv CE) vor discuta principalele probleme politice ale Moldovei anume cu V. Filat.
Actualmente Consiliul Europei şi alte organizaţii europene sunt în aşteptarea încheierii crizei politice în Moldova şi propun politicienilor Moldovei să găsească în cel mai scurt timp limbaj comun în privinţa candidaturii viitorului preşedinte. Analizând afirmaţiile demnitarilor CE putem concluziona, că aceştia s-au săturat să aştepte instaurarea puterii viabile în Moldova, care va fi în stare să ducă dialog şi relaţiile reciproce. De aceea CE încearcă să intre în contacte intense atât cu liderii AIE, cât şi PCRM. Liderul Partidului Comunist V. Voronin pe parcursul ultimelor luni în modul cel mai hotărât convinge Occidentul că va fi de acord să rămână timp de 4 ani în opoziţie. În schimb el doreşte anunţarea de către guvernarea actuală a datei alegerilor Preşedintelui şi renunţarea Alianţei la ideea înaintării lui M. Lupu în funcţia de Preşedinte, pentru că după tratativele îndelungate, pe care M. Lupu le-a dus în decembrie 2010 cu PCRM cu scopul creării noii coaliţii de guvernare şi intrarea bruscă a lui M. Lupu în AIE reformat susţinerea candidaturii M. Lupu la acest post ar însemna pentru comunişti catastrofă electorală[viii].
Toate acestea doar confirmă părerea noastră, că soluţionarea problemei alegerilor Preşedintelui acum va fi amânată până la alegerile locale, planificate în iunie 2011 (probabil, deja toamna acestui an). Iar pe parcursul următoarelor luni dialogul Moldova-CE va rămâne destul de pasiv, se va concentra mai mult în jurul problemei alegerilor locale şi alegerii preşedintelui.
Ruslan ŞEVCENCO, doctor în istorie, Director al Institutului Cercetări Strategice şi Integrare Europeană, USEM
[i] Ministrul Alexandru Tănase la Strasbourg : „Reforma justiţiei constituie o prioritate pentru noul Guvern” // Timpul, 2011, 28 ianuarie; Круду И. В ПАСЕ Молдову похвалили, хотя Петренко там заявил, что в стране… «идет война» //Комсомольская правда в Молдове, 2011, 31 января.
[ii] APCE a inclus Moldova
[iii] Действия правящего альянса лишены всякой логики // Независимая Молдова, 2011, 11 февраля.
[vi] Ibidem.
Комментариев нет:
Отправить комментарий